Tuesday, December 9, 2008

Mami si Tati in Scotia

Mami si Tati pleaca o saptamana in Scotia. De fapt 5 zile in Edinburg si 2 zile la Londra. Ne va fi dor de Matei? Da, dar aceasta a fost o decizie asumata, cu toate consecintele, inclusiv dorul de Matei. Doar ca Matei, saracutul, nu a contribuit la aceasta decizie. El nu stie ca noi vom fi departe de el o saptamana. El stie ca in viata de zi cu zi noi lipsim in timpul zilei, dar totodata stie ca venim seara acasa. Aceasta este pentru el o certitudine care timp de o saptamana nu se va mai intampla. El stie ca noi suntem cei care ii facem baita seara, il mangaiem cand bea lapticul si il pupam inainte de culcare. El stie ca suntem acolo si se poate baza pe noi daca il doare ceva, sau daca viseaza urat. Mi-e si groaza sa ma gandesc la ce este in sufletelul copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate, atunci cand se trezesc noaptea plangand din cauza unui cosmar.

Pentru ca stiu ca exista un numar de cititori fideli (care mi-au spus ca citirea blogului a devenit un obicei zilnic) si un numar mediu de 18 vizitatori pe zi (cu un record de 48 de vizitatori in 25 noiembrie), publicarea trairilor si gandurilor mele de tatic au devenit intr-un fel o obligatie morala fata de cei ce imi citesc blogul. In perioada in care vom fi plecati nu voi putea sa scriu articole. De aceea m-am hotarat sa le propun cititorilor posibilitatea de a mentine blogul activ si de a vota printr-un poll, care se gaseste in partea de stanga sus. Indiferent daca au participat sau nu la votul uninominal, indifferent daca au sau nu drept de vot constitutional, cititorii blogului vor putea sa isi exprime votul si astfel sa ma ajute in dezvoltarea blogului. Ba mai mult, cei care au alte idei decat cele propuse de mine pentru votare, ii rog sa imi trimita mesaje printr-un comentariu la acest articol. Mesajele lor vor fi publicate.

Poll-ul se va inchide in data de 17 Decembrie la ora 12:00.

Ne va fi dor de Matei, dar ne consolam cu gandul ca dupa ce ne intoarcem din Scotia, vom petrece sarbatorile acasa, in familie. Iar vestea buna este ca Matei va fi inconjurat in aceste zile de ambele bunici si dadaca (persoane apropiate lui, care il iubesc foarte mult, si cu care este familiarizat).

6 comments:

Anonymous said...

Oauu, ce parinti! Sa isi lase copilul singur o saptamana! Nici nu stiu cum v-ati putut gandii la asa ceva!

Glumesc, bineinteles. E drept ca Matei o sa va simta lipsa dar spre deosebire de adulti copilasi stiu doar sa traisca in prezent. Daca sunteti prezenti e foarte bine, daca nu, e mai putin bine dar atat timp cat sunt cu persoane cunoscute "supravietuiesc" cu succes. :) Sunt sigura ca bunicile o sa-l incojoare cu o dublul de atentie si alint asa ca mai greu o sa fie pentru voi decat pentru el.

Oricum cand veniti la noi, luati-l si pe Matei. :)

Va pup pe toti trei,
Lavi

Nobine said...

Vai, Lavi, nici nu stii cata dreptate ai! Ne-ao lipsit Matei foarte tare si dupa cum ne-a intampinat, si el ne-a simtit lipsa. Fix despre asta voi scrie urmatorul articol. Aceasta calatorie a pecetluit schimbarea petrecuta in noi.

Mircea said...

Am avut sansa sa-i intalnesc pe acesti oameni minunati la intoarcerea din Scotia.

Ne-am intalnit la hotel in Luton, apoi am continuat drumul spre aeroport si Cluj impreuna. Am vazut de la bun inceput ca sunt draguti, dar dupa ce am citit blogul (tot)... ce sa zic, speechless.

Calin, toata stima pentru naturaletea cu care descrii ce simti. Nu sunt tatic, nici macar sot, dar ii recunosc in fiecare rand pe parintii mei, adica amintirea a cum erau ei cand eu eram mic. Nu asa mic ca Matei, fiindca nu am amintiri atat de timpurii, ci ma gandesc la copilaria mea in general. Si sunt convins, asa cum scrie Calin, ca o voi retrai cand voi avea si eu pentru cine.

Matei, Catrinel si Calin, sper sa ne cunoastem/revedem cu bine. Si sa nu uit de domnul Lucian :)

Cu drag,
Mircea

Nobine said...

Mircea, iti multumim pentru cuvintele frumoase. E magulitor sa citesti ca suntem niste oameni minunati.

Nu pentru a-ti intoarce complimentul, dar si noi am gasit ca esti o persoana foarte placuta si amabila. Iti multumim pentru ajutorul dat cu bagajele si iti doresc sa ai parte de o vacanta placuta si sa iti mearga cat mai bine in Marea Britanie. Tinem legatura!

Jetix said...

Am reusit sa il cunosc pe Matei acum cateva saptamani in Iulius Mall. Se vede (asa cum a observat si Gyuszi al meu) dezinvoltura si enerigia de care denota Matei si nu demostreaza decat un singur lucru: Matei e un copil fericit.
Felicitari.
Va pup!
Geta

Nobine said...

Si noua ne place sa credem ca el este un copil fericit. Rade mult si se simte in largul lui. Totul este sa se simta iubit.