Thursday, April 9, 2009

Bursucel pufaitor

Parintii moderni din mine si Catrinel s-au laudat in permanenta cu somnul de copilas cuminte pe care il are baietelul nostru. Afirmatie perfect adevarata si in prezent, doar ca Matei si-a reglat ceasul biologic intr-o maniera care ne este foarte draga. Dupa vreo doua cazuri in care trezindu-se de dimineata (pe la ora 6) l-am luat cu noi in pat, a ajuns sa isi regleze somnul astfel incat in intervalul 6:00 – 7:00 se trezeste, ne striga, il luam la noi in pat, cere un pic de laptic, il primeste, dupa care dormim toti trei somnul dulce de dinaintea trezirii adevarate. A fost suficient ca o data sa se culce pe mine, pentru ca auzindu-i pufaitul de ingeras adormit, sa ma indragostesc de senzatia de a-l avea aproape in orele matinale. De-aici incolo, drogul si-a facut efectul, asa ca toti trei ne bucuram de o ora in care il impartim pe Mos Ene.

De mai demult observasem faptul ca in somn, Matei mangaie patul sau animalutul cu care doarme. Ei bine, acum uneori ma mangaie pe mine in timp ce doarme, asa ca am ajuns sa fiu gelos pe patul care s-a bucurat de atingerea calda a manutei lui Matei timp de un an si sapte luni.

Rational, stim ca noua configuratie matinala nu este recomandata de teoriile moderniste ale cresterii copilului. Dar in aceasta situatie sufletescul bate ratiunea, asa ca ne convine la toti faptul ca bursucelul isi petrece ultima ora de somn alaturi de noi. Plus ca, asa dupa cum ziceam in Jucarie sau emotie, este mai importanta emotia pentru sanatatea copilulului. E important sa se simta iubit, protejat si dorit. Iar aceste sentimente le impartasim eu si mamica lui, atunci cand ne zambim smechereste unul altuia, in diminetile in care il admiram pe bursucelul pufaitor cuibarit la noi in pat.

4 comments:

Mircy said...

De ce noua configuratie matinala nu este recomandata de teoriile moderniste ale cresterii copilului?

Nobine said...

Dormitul in pat, impreuna cu parintii, cu regularitate, este un obicei care este descurajat. Parintii au nevoie de intimitatea lor, plus ca si copilul e bine sa doarma singur. Un copil care imparte patul cu parintii, cu cat creste in varsta, cu atat va fi mai greu sa fie convins sa renunte la patul parintilor. Am auzit si de cazuri in care copilul de 14 ani inca dormea cu mama in pat.

Anonymous said...

Bine, nu e vorba de modernism sau altceva...dar e bine ca si copilul sa aiba camera si patul lui... Normal, mai intervine si nevoia de intimitate, mai ales la parinti. Apoi, cel mai adesea parintii se trezesc inainte, mai fac zgomot, aprind lumina..etc, si nu e prea bine ca si copilul sa doarma intr-un mediu zgomotos sau sa fie treezit prea brutal din cauza zgomotului, iar pentru parinti e neplacut sa isi faca treburile matinale pe tacute ca sa nu deranjeze copilul din patul lor.
Iar in ultimul rand, atentie mare, e evident ca piticii adora sa doarma langa parinti, si trebuie atentie ca riscati sa....nu mai scapati de el din patul vostru...si sa se lase cu scandal transferul in camera lui...

Nobine said...

Tocmai de perspectiva acestui scandal ne temem si noi. Plus ca dupa ce vine bebe 2, Matei va avea nevoie de si mai multa atentie si nu de o izgonire din patul nostru.