Wednesday, May 27, 2009

Adio jocuri pe calculator

Mi-am dat seama ca vremurile in care ma jucam pe calculator au apus demult si nu cred ca vor rasari prea curand. Nu m-am considerat niciodata un fanatic al jocurilor pe calculator, dar intotdeauna mi-au placut questurile si cateva jocuri de strategie. Am realizat, insa, faptul ca in curand va veni inca un copilas la noi in casa, atentia mea pentru Matei va trebui sa creasca (desi acum sunt aproape in permanenta cu el atunci cand nu sunt la servici). Pentru a compensa lipsa de atentie pe care o primeste neconditionat de la mamicuta lui, va trebui sa fiu alaturi de el tot timpul. In aceste conditii, timpul alocat jocului pe calculator va deveni inexistent. Cert este ca nici in prezent nu ma joc la calculator, dar traiam cu senzatia ca oricand ma pot juca. Ei bine, aceasta senzatie este falsa.

Cu cat timpul va trece, cu atat mai mult nu ma voi juca pe calculator pentru ca nu doresc sa le dau un exemplu de neurmat copiilor. Noi nu vom fi parinti din aceia care sa fim mandri de copilul de 2 ani pentru faptul ca va putea sa dea drumul la calculator si sa isi porneasca jocuri pe calculator. Traiesc cu convingerea ca Matei va sti sa faca toate aceste lucruri la timpul lor (oricum acesti copii sunt nascuti in era tehnologiei), iar faptul ca alti copii le fac la varste prea fragede, nu inseamna ca respectivii copii sunt genii. Eventual inseamna ca respectivii parinti sunt ingoranti. Asta pentru ca in loc sa ii invete pe copii cu natura, cu mingea, cu construitul cuburilor, puzzeluri, cu coloratul si cu cititul, ei ii invata cum sa isi porneasca jocurile pe calculator. Acesta este un motiv pentru care noi nu am agreat ideea de a avea un calculator mare in casa, de sine statator si cu masuta lui, ci am preferat un laptop pe care sa il folosim pentru nevoile „gospodaresti”, email, blogging, poze, filme, etc. si sa fim oricand in stare sa adunam calculatorul si sa il punem pe un raft undeva in dulap.

Altfel spus, am sa ma apuc din nou de jocuri peste ani buni de zile. Iar aceasta renuntare este doar una dintr-o serie de mai multe, pe care nici macar nu le constientizez acum pe toate.

4 comments:

Dilimache said...

Aaa felicitari! Dar sa stii ca e greu sa te lasi, iti spune cineva care mai smulge din orele de somn pt blog sau net, jocurile insa s-ai rarit rau de tot. Cat despre lasatul copilului la calculator, bravo, sper sa reusesti sa ii tii departe, ei oricum copiaza f repede si vor sti sa umble la pc (sau laptop :D) chiar daca nu-i inveti.

Nobine said...

Si eu sunt de parere ca vor invata pur si simplu, fara sa le arati mare lucru. Oricum deja Matei stie ca pe laptop gaseste pozele cu el si cu cei dragi. Ne tot roaga sa ii punem pozele.

manu said...

Asa este.. si motivul absentei mele de pe messanger sau internet in general este pentru ca am un desktop si nu laptop. Deschid rar PC-ul si atunci cand o fac incerc sa imi fac si eu treaba, dar sa ii si pun lui Luca melodiile preferate. In ultimele 2 luni nici macar nu s-a mai uitat la el.. in schimb, seara vroia desene animate dar acum e vara si venim tarziu acasa....

Nobine said...

Asa e bine, sa creasca in aer liber si sa se joace cu jucarii reale, nu virtuale.