Thursday, July 9, 2009

Constiinta sinelui la copil

De cateva saptamani, poate o luna, Matei arata inspre el atunci cand vrea sa faca ceva, sau cand isi doreste sa ii dai ceva. Nu am remarcat exact primul moment in care a inceput sa o faca, dar la un moment dat mi-am dat seama ca o face sistematic si atunci am realizat va Matei si-a constientizat propriul eu.

Intr-o poza cu cinci persoane daca il intrebi cine e in poza, atunci cand se recunoaste in poza se indica pe el. Inca nu stie sa isi pronunte numele, dar stie ca este vorba de el. La fel si atunci si cand isi da pupici singur in oglinda. Cand a ajuns Matei sa considere ca reflexia din oglinda nu este cineva care se uita la el ci este chiar el insusi?

Cand vrea de mancare, se indica pe el zicand "papa".
Cand vrea apa, se indica pe el zicand "apa".
Cand vrea el singur sa coboare scarile, se indica pe el.
Cand vrea sa faca si el ceva ce fac adultii (de exemplu sa traga apa), se indica pe el.

Si lista ar putea sa mearga in continuu, dar ceea ce vroiam sa gasesc este momentul in care el a ajuns sa faca aceasta diferenta dintre el si restul lumii.

Se spune ca micutii au o oarecare constientizare de sine chiar din momentul in care se nasc. Aceasta poate fi observata prin faptul ca atunci cand ii atigi pe obraz (de exemplu), au tendinta sa se intoarca inspre partea din care vine atingerea, sugerand faptul ca ei isi dau seama ca ceva "extern" lor i-a atins.

De aici pana la constientizarea de sine este un salt foarte mare pe care Matei l-a facut in pasi marunti de cand s-a nascut si pana azi. Iar procesul va continua. Pentru noi ca si parinti este spectaculos sa urmarim toata aceasta evolutie si sa ne bucuram de fiecare moment din viata micutilor atunci cand se intampla el, fara sa asteptam urmatoarea etapa de dezvoltare: sa se rasuceasca, sa stea in fundic, sa mearga, sa vorbeasca, etc. Fiecare etapa are farmecul ei iar eu incerc sa traiesc cat mai mult fiecare etapa.

No comments: