Tuesday, March 29, 2016
Lebedele nu cunosc limbajul soriceilor
Azi dimineata a plecat trupa. Moment foarte trist. Cand am ajuns acasa, am fost surprins sa vad ca doua lebede se plimbau pe canalul din fata, parca vrand sa imi tina de urat. Se pare ca ele nu stiu ca aici am soricei care sa imi tina companie. Soriceii nu sunt deloc o companie buna, pentru ca ma simt singurel.
Thursday, March 17, 2016
Wednesday, March 16, 2016
Monday, March 14, 2016
Super experienta la meciul lui Ajax
Sunday, March 13, 2016
Lost and found in Amsterdam
Mi-a placut ideea de obiecte pierdute si gasite intr-un parc din Amsterdam. Mai exact, este vorba despre un grilaj construit in jurul unui copac si dotat cu clame. Cine gaseste ceva, se duce la copac si agata intr-o clama obiectul gasit. Ma intreb daca pierzatorul stie de aceasta posibilitate de a-si recupera pierderea. Probabil ca nu, insa pana la urma, important este mesajul de a respecta proprietatea celorlalti.
Friday, March 11, 2016
Demonstratie de fair-play
Am mers la meciul de juniori dintre ADO Den Haag A1 si Ajax A2. Motivul pentru care am mers la acest meci, este ca echipa Ajax A2 este antrenata de romanul George Ogararu.
Am vazut mult fair-play si eleganta. Singurii spectatori erau parintii si probabil prietenii acestor baieti. Lumea aplauda si in multe momente, arbitrul avea o atitudine parinteasca prin care i-a incurajat pe jucatori, uneori i-a imbratisat, i-a ajutat sa se ridice atunci cand se rostogolisera in urma unor dueluri. Am constatat ca deciziile arbitrului nu erau contestate si ca baietii stiau ca se afla acolo ca sa joace fotbal.
Daca as fi fost si in Romania la un astfel de meci, as fi avut termen de comparatie. Avand in vedere ca nu am fost si neavand termen de comparatie nu imi ramane decat sa sper ca si la noi lucurile se desfasoara la fel (desi nu o prea cred). Ma intreb daca tinerii romani au sansa sa joace un meci de juniori pe un stadion "adevarat" precum cel pe care am fost eu azi?
Am vazut mult fair-play si eleganta. Singurii spectatori erau parintii si probabil prietenii acestor baieti. Lumea aplauda si in multe momente, arbitrul avea o atitudine parinteasca prin care i-a incurajat pe jucatori, uneori i-a imbratisat, i-a ajutat sa se ridice atunci cand se rostogolisera in urma unor dueluri. Am constatat ca deciziile arbitrului nu erau contestate si ca baietii stiau ca se afla acolo ca sa joace fotbal.
Daca as fi fost si in Romania la un astfel de meci, as fi avut termen de comparatie. Avand in vedere ca nu am fost si neavand termen de comparatie nu imi ramane decat sa sper ca si la noi lucurile se desfasoara la fel (desi nu o prea cred). Ma intreb daca tinerii romani au sansa sa joace un meci de juniori pe un stadion "adevarat" precum cel pe care am fost eu azi?
Thursday, March 10, 2016
Tuesday, March 8, 2016
Monday, March 7, 2016
Suspicious friendship
Sunday, March 6, 2016
Primul weekend in Olanda
Ieri (sambata) am ajuns in ... Delft. Total intamplator! Nici nu stiam ca Delft este un orasel de langa Haga. Am vazut pe net ca este ceva "open market", am vazut ca se poate ajunge cu bicicleta, asa ca m-am pornit. Oraselul m-a impresionat foarte placut cu arhitectura pe care am descoperit-o si cu stradutele cochete care curg de-a lungul canalelor.

Azi am pedalat din nou foarte mult, pentru ca mi-am propus sa explorez plaja din Haga. Desi erau 5 grade Celsius, olandezii faceau surf. Mi se pare ca sunt un popor de sportivi (ieri i-am vazut facand canoe pe canale).

I-am ascultat un pic pe cei trei muzicieni care faceau atmosfera placuta pe pontonul de pe care se poate vedea plaja. Nu am zabovit prea mult pentru ca muzica si valurile ma faceau sa imi fie dor de ai mei.
Azi am pedalat din nou foarte mult, pentru ca mi-am propus sa explorez plaja din Haga. Desi erau 5 grade Celsius, olandezii faceau surf. Mi se pare ca sunt un popor de sportivi (ieri i-am vazut facand canoe pe canale).
Friday, March 4, 2016
Tratament la primarie ca la hotel de 5 stele
Am gasit buletin,
Acum stiu de unde vin,
Acum stiu cine sunt
Si de ce sunt pe pamanat!
Am fost azi la Primaria Haga sa imi iau permisul de munca. Obisnuit cu primariile din Romania, intr-o prima faza am fost surprins de faptul ca am fost chemat la 11, avand o programare stabilita cu 2 zile inainte.
Am ajus cu vreo 17 minute mai devreme, pentru ca am fost preocupat sa nu cumva sa ajung prea tarziu. O doamna amabila m-a intampinat si mi-a spus ca ma invita la procesarea hartiilor cat mai repede. Intre timp, mi-a oferit ceva de baut, asa ca am acceptat un ceai.
Nici nu am apucat bine sa ma asez si sa imi dau jos geaca uda de la ploaie, ca am si fost invitat de o alta doamna, care vazandu-ma si cu geanta si cu geaca s-a oferit sa ma ajute, asa ca am rugat-o sa imi duca ceaiul. Am mers pana la "ghiseu", care inseamna o masa cu ecran in care sa vad ce face doamna pe calculator si cu un fotoliu confortabil, nu cumva sa obosesc in cele 10 minute cat a durat toata procedura.
Cu zambetul pe buze, doamna mi-a procesat hartiile, mi-a dat CNP-ul de Olanda si plina de amabilitate mi-a spus sa las acolo cana de ceai ca o duce ea. Am zambit si eu, i-am multumit mult, i-am spus ca a fost mai rapid si mai facil decat ma asteptam, dupa care am plecat in treaba mea. La iesire, mi-au dat o harta, o brosura despre Haga si un suport pentru cartela de transport in comun.
Ulterior am inceput sa ma intreb daca am visat sau daca totul a fost real. Ploaia de afara m-a facut sa imi dau seama ca totul a fost real. Asa da, as mai merge la primarie pentru un ceai bun si pentru un tratament "normal"!
Acum stiu de unde vin,
Acum stiu cine sunt
Si de ce sunt pe pamanat!
Am fost azi la Primaria Haga sa imi iau permisul de munca. Obisnuit cu primariile din Romania, intr-o prima faza am fost surprins de faptul ca am fost chemat la 11, avand o programare stabilita cu 2 zile inainte.
Am ajus cu vreo 17 minute mai devreme, pentru ca am fost preocupat sa nu cumva sa ajung prea tarziu. O doamna amabila m-a intampinat si mi-a spus ca ma invita la procesarea hartiilor cat mai repede. Intre timp, mi-a oferit ceva de baut, asa ca am acceptat un ceai.
Nici nu am apucat bine sa ma asez si sa imi dau jos geaca uda de la ploaie, ca am si fost invitat de o alta doamna, care vazandu-ma si cu geanta si cu geaca s-a oferit sa ma ajute, asa ca am rugat-o sa imi duca ceaiul. Am mers pana la "ghiseu", care inseamna o masa cu ecran in care sa vad ce face doamna pe calculator si cu un fotoliu confortabil, nu cumva sa obosesc in cele 10 minute cat a durat toata procedura.
Cu zambetul pe buze, doamna mi-a procesat hartiile, mi-a dat CNP-ul de Olanda si plina de amabilitate mi-a spus sa las acolo cana de ceai ca o duce ea. Am zambit si eu, i-am multumit mult, i-am spus ca a fost mai rapid si mai facil decat ma asteptam, dupa care am plecat in treaba mea. La iesire, mi-au dat o harta, o brosura despre Haga si un suport pentru cartela de transport in comun.
Ulterior am inceput sa ma intreb daca am visat sau daca totul a fost real. Ploaia de afara m-a facut sa imi dau seama ca totul a fost real. Asa da, as mai merge la primarie pentru un ceai bun si pentru un tratament "normal"!
Wednesday, March 2, 2016
Tuesday, March 1, 2016
Bus drivers know all the citizens of The Hague
Day 1, Thought 1

I think it is very difficult to hire a bus
driver in The Hague! They must have two main skills: to know how to drive a
bus (dah!) and to know all the citizens of The Hague, including the
tourists.
Or maybe they just have to be polite. This
must be the explanation! This morning, during my first bus ride, I acknowledged
that the driver was cordially greeting all the passengers as they were getting
on and off the bus. A driver and a greeter for the price of one! Nice...
Subscribe to:
Posts (Atom)